Declaraţia summitului Parteneriatul Estic de vineri de la Varşovia salută eforturile făcute de ţările participante, dar fără a le da perspective de aderare. UE nu s-a echipat cu mecanismele necesare care să îi permită să influenţeze efectiv dinamicile interne din aceste state. Pe de altă parte elitele politice şi economice din aceste state se opun implementării unor schimbări ce merg până la democratizarea totală a sistemelor politice şi care ar atrage anularea monopolului asupra puterii în Belarus sau Azerbaidjan, consideră un cunoscut cercetător polonez.
Interviu din dosarul "Polonia, marea putere a Estului" din ediţia nr. 24 a FP România, din 12 septembrie la toate standurile de presă.
Un proiect de suflet polonez este Parteneriatul Estic. Gândind retrospectiv cum se văd plusurile, dar şi minusurile acestei iniţiative?
Parteneriatul Estic este un succes pentru că a plasat problemele estului pe harta politică a UE, mai ales în contextul reculului din Ucraina şi Belarus. Sigur, astăzi atenţia este eclipsată de Primăvara Arabă şi de problemele sudului. Imigraţia ilegală înspăimântă toată Europa, dar cu precădere Spania, Portugalia, Italia, Franţa şi Grecia. Totuşi Parteneriatul Estic suferă de anumite carenţe structurale care îi reduc succesul. Pe de o parte, UE nu s-a echipat cu mecanismele necesare care să îi permită să influenţeze efectiv dinamicile interne din aceste state.
Pe de altă parte o frână a fost atitudinea elitelor politice şi economice din aceste state. În state precum Moldova, Georgia şi într-o anumită măsura Ucraina, elitele îşi declară intenţia apropierii de UE, fiind deschise către absorbţia unei părţi a acquis-ului comunitar în economie şi în relaţiile transfrontaliere. Dar în majoritatea ţărilor, elitele se opun implementării unor schimbări care merg pana la democratizarea totală a sistemelor politice şi care ar atrage anulare