Stephanie Pistey, o adolescenta din Florida, e acuzata de uciderea unui baiat de 16 ani, alaturi de prietenii ei alaturi de care ar face parte dintr-o secta de vampiri. Stephanie insasi crede ca de la 12 ani e jumatate vampir, jumatate varcolac. Nu e un tagline pentru un film, ci realitatea. Diferenta fata de secolul al XVI-lea e ca, daca va fi gasita vinovata, fata nu va fi arsa pe rug, ci va merge la inchisoare ori la balamuc. Vampirii sunt printre noi, dar la modul metaforic.
Zicala spune ca "nebunia nu-i de-un fel", iar printre formele cele mai ciudate pe care le imbraca se numara si anumite modele, personaje etc in ale caror falduri o minte tulburata se poate ascunde.
Fascinatia pentru fascinatia pentru vampiri e poate mai interesanta decat fascinatia pentru vampiri in sine. Vampirii il pasioneaza pe om de foarte mult timp (doar el i-a creat), cam de cand si-a dat seama ca ii e teama de moarte si de necunoscutul de dincolo, si de cand a vrut sa inteleaga ce se intampla cu corpul atunci cand mori.
O interpretare a prezentei vampirului in imaginarul colectiv trebuie sa bifeze Europa de Est si Balcanii din secolul al XVIII-lea (zona necunoscuta pentru Occident, pestrita si tulburata politic), teama de contaminare sociala si de dezintegrare a lumii victoriene, identificarea cu imaginea strainului (dar si a evreului ratacitor - vezi eroul din "Nosferatu", 1922, regia F.W. Murnau, carandu-si sicriul sub brat, sicriu in care tine si un pumn de pamant transilvan), dar si eliberarea sexuala din ultimele decenii.
Daca in romanul lui Bram Stoker Dracula avea urechi ascutite, par in palme si-i putzea gura, incepand cu filmul lui Francis Ford Coppola din 1992 el devine un personaj extrem de sexy, iar daca atunci cand Bela Lugosi din filmul lui Tod Browning (1931) se apleca spre prima victima aveai impresia ca vrea s-o sarute, in
