Piaţa electricităţii din România arată că aceasta se confruntă cu deficienţe profunde, fiindcă peste 75 la sută din comerţul cu electricitate are loc în afara bursei naţionale, potrivit unui raport al Societăţii Academice din România care analizează modul în care România ar putea satisface cerinţele europene în domeniul energiei. Documentul a fost lansat în contextul în care Comisia Europeană a declanşat procedura de infrigement la adresa României pentru necomunicarea la timp a modificărilor legislative pentru transpunerea în practică a celui de-al Treilea Pachet Energetic.

Raportul SAR mai menţionează şi faptul că, deşi există o piaţă centralizată a contractelor bilaterale în comerţul cu electricitate, numai 8 la sută dintre acestea au loc într-un cadru reglementat. Astfel că, în absenţa transparenţei în tranzacţionare, o parte din contractele bilaterale nu respectă cerinţele pieţei, ci pe cele politice. Unul dintre contractele celebre cu "băieţii deştepţi", prezentat în raport, este tranzacţia din decembrie 2010, încheiată între Hidroelectrica şi Sidex Galaţi, la un preţ de 138 lei/MWh, în condiţiile în care preţul pieţei era de 160 lei/MWh.

În sectorul gazului natural, distorsiunile din piaţa sunt chiar mai grave decât în sectorul energiei electrice, de pildă, în ciuda obligativităţii participării la piaţa comună de gaz natural, conducta Szeged-Arad, singura care leagă piaţa românească de cea europeană nu permite fluxul reversibil de gaze, deci, arată experţii SAR, în realitate este practic imposibil să fie exportate gaze din România.

Raportul SAR analizează trei scenarii pentru ca România să reuşească să îndeplinească cerinţele europene:

1. "Să revizuim, dar să nu schimbăm nimic"

În acest caz, România poate urma calea ţărilor cu transziţii nefinalizate, respective adoptarea formală a legislaţiei europene, fără implementarea ei adecva