Stan s-a agitat mereu, a sărit la ocaziile Stelei şi a gesticulat nervos la deciziile eronate ale arbitrului Tudor

Şapte titluri de campion, dar şi evoluţii în cea mai importantă competiţie intercluburi din lume, Champions League. Toate cu şi pentru Steaua! După plecarea lui Levy, un stelist pursînge a revenit pe bancă la cea mai titrată echipă din România. Ilie Stan s-a simţit la Buzău mai acasă decît Steaua. Era şi normal, el chiar juca în oraşul în care s-a născut. Şi a intrat pe teren cu pieptul înainte şi păşind prima dată cu piciorul drept.

Vezi mai jos cum s-au marcat golurile

Îmbrăcat elegant, costum, cămaşă, pantofi, dar fără cravată şi larg deschis la cămaşă. După ce a inspectat terenul pe care îl ştie ca în palmă a intrat la vestiare şi indicaţiile sale strigate s-au auzit pînă pe hol: "Azi trebuie să cîştigăm! Sîntem o echipă puternică, e primul meci împreună, putem bate campioana".

A traversat apoi terenul, ovaţionat în picioare de toţi cei peste 6.000 de spectatori. Momentul l-a mişcat. A ridicat braţele, apoi şi-a dus mîna la inimă şi le-a trimis bezele fanilor. Pe bancă, Narcis Răducan şi Edi Iordănescu s-au aşezat lîngă el, iar Ilie Stan a preluat un obicei uitat de pe vremea lui Lăcătuş, acela de a bate "cuba" cu toţi cei de pe bancă.

A aşteptat fluierul de start al lui Tudor în picioare şi a trăit meciul ca unul decisiv sau unul care are un trofeu pe masă. Nu s-a aşezat nici măcar o secundă pe scaun, a protestat mai mereu la deciziile lui Tudor, iar golul gălăţenilor nu l-a prăbuşit. Dimpotrivă. A fost momentul în care a reacţionat, a început să-şi aplaude jucătorii, să-i încurajeze şi să-i trimită în atac.

Repriza a doua n-a schimbat nimic. Energia lui Ilie Stan a crescut cu fiecare minut care a trecut, dovadă că măcar spiritul Stelei de la finalul anilor '80 şi începutul anilor