Clasată pe locul zece în lume după suprafaţa ocupată cu viţă-de-vie, România se situează abia pe locul 32 în topul exportatorilor de vin, cu livrări mai mici de 100.000 hectolitri anual, potrivit datelor Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV), fiind depăşită de toate statele vecine, Moldova, Bulgaria, Ungaria şi Serbia.
Deşi este bine poziţionată din punctul de vedere al suprafeţei ocupate cu viţă-de-vie, România nu a găsit încă resursele de a face bani din exportul de vin.
O comparaţie între Italia, cel mai mare exportator de vin, şi România arată cât de mult mai are viticultura românească până să treacă la stadiul de industrie. Italienii au o suprafaţă cultivată cu viţă-de-vie de doar patru ori şi jumătate mai mare decât cea a României (800 mii de hectare vs. 180.000 de hectare), dar exporturile Italiei sunt de peste 200 de ori mai mari decât cele ale României.
Cu o piaţă europeană în care Franţa, Spania şi Italia îşi dispută supremaţia, producătorii români au încercat să-şi găsească salvarea în China şi Japonia, însă livrările sunt extrem de mici.
Clasată pe locul zece în lume după suprafaţa ocupată cu viţă-de-vie, România se situează abia pe locul 32 în topul exportatorilor de vin, cu livrări mai mici de 100.000 hectolitri anual, potrivit datelor Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV), fiind depăşită de toate statele vecine, Moldova, Bulgaria, Ungaria şi Serbia.
Deşi este bine poziţionată din punctul de vedere al suprafeţei ocupate cu viţă-de-vie, România nu a găsit încă resursele de a face bani din exportul de vin.
O comparaţie între Italia, cel mai mare exportator de vin, şi România arată cât de mult mai are viticultura românească până să treacă la stadiul de industrie. Italienii au o suprafaţă cultivată cu viţă-de-vie de doar patru ori şi jumătate mai mare decât cea a României (800 mii de hectare vs.
