La Istanbul, diversele facţiuni ale opoziţiei siriene în exil, de la liberali la Fraţii musulmani, s-au constituit într-un Consiliu Naţional Sirian. Mai rămîne însă ca opinia publică internaţională să-i acorde sprijinul şi să-i recunoască ligitimitatea.

Franţa a şi reacţionat în orice caz salutînd această "etapă decisivă" în care a intrat organizarea opoziţiei siriene.

"Prin unitatea opoziţiei şi crearea unei structuri care să fie reprezentativă, poporul sirian va progresa în direcţia instituirii unui stat democratic în Siria, care să-şi respecte toţi cetăţenii" se arată într-un comunicat al Ministerului francez de externe.

Pentru moment însă Franţa nu se află în faza recunoaşterii acestui Consiliu Naţional Sirian drept singurul interlocutor legitim destinat să-l înlocuiască pe preşedintele Bachar Al-Assad.

În schimb, Parisul lansează un nou apel în direcţia regimului sirian, care mizează pe divizarea comunităţii internaţionale precum şi pe represiune, cerîndu-i să procedeze la reforme democratice şi la recunoaşterea opoziţiei pe plan politic.

Într-un moment cînd regimul de la Damasc continuă să afirme că toţi opozanţii sunt nişte integrişti, nişte fanatici ai războiului sfînt şi eventual bande de răufăcători, formarea acestui Consiliu Naţional Sirian cîştigă deja o importantă bătălie pe teren mediatic.

Practic toate tendinţele politice ale ţării sunt reprezentate în acest organism, de la liberali pînă la Confreria Fraţilor Musulmani (organizaţie interzisă de mult timp în Siria), de la partidele kurde la cele asiriene.

Constituirea acestui organism al opoziţiei, care înţelege să coordoneze din exil protestele, mai este important întrucît demonstrează că o eventuală plecare a lui Bachar Al-Assad de la putere nu ar însemna nici haos şi nici vid politic.

Preşedintele sirian are obiceiul de a spune "ori eu, ori haosu