Plecarea Nokia din România lasă urme adânci în economie. Care sunt cele zece învăţături pe care le putem trage din cel mai mare eşec economic al ultimilor ani Plecarea Nokia de la Cluj a luat prin surprindere pe toată lumea, de la angajaţi la politicieni şi analişti, şi a făcut ca autorităţile să pornească într-o goană nebună pentru a umple golul lăsat de finlandezi în economia românească. Decizia nu putea să pice mai prost, într-un moment în care motoarele economiilor vestice, unde merge o parte însemnată din exporturile României, încetinesc şi în care economia românească încearcă să se ţină pe linia de plutire. Analistul-şef al ING Bank Nicolaie Chideşciuc estimează un impact asupra creşterii economice undeva între 0,5% şi 0,8%, iar sistarea exporturilor de telefoane mobile, care reprezintă 4,5% din totalul exporturilor, ar putea readuce economia pe minus. În aceste condiţii ce putem învăţa din acest episod neplăcut? Ar trebui statul să facă mai mult în ceea ce priveşte specializarea forţei de muncă şi a îmbunătăţirii competitivităţii, în condiţiile în care într-un mediu economic tot mai ostil marile companii preferă să se mute în Asia? Trebuie să încercăm să atragem noii tigrii ai capitalismului, companiile din ţările aflate în curs de dezvoltare, precum cele chineze, care sunt nerăbdătoare să intre pe pieţele occidentale? Sau să "prindem" companiile străine într-o plasă de parteneriate de tip joint-venture sau într-un păienjeniş de furnizori care să le ofere tot ce au nevoie, aşa cum este în cazul Dacia?

1. Ar fi bine să atragem investitori în dezvoltare de software şi cercetare şi dezvoltare?

Firmele care angajează în România pro­gra­matori sau experţi în IT pen­tru a dez­vol­ta proiecte pen­tru clienţi din SUA sau Oc­cident nu îşi pot muta peste noapte afacerile din ţară şi, în plus, investesc în dezvoltarea an­ga­ja­ţilor