30 de milioane de italieni au avut convorbirile telefonice ascultate, doar în ultimii 10 ani, la ordinul magistraţilor, susţine Institutul de Cercetare Eurispes. Sursa: Foto: Reuters
Pe lista victimelor acestei practici controversate se numără şi premierul Silvio Berlusconi, care şi-a propus încă din 2010 să dea o lovitură indirectă presei, prin interzicerea publicării stenogramelor discuţiilor telefonice.
"Legea căluş", cum a fost denumită de presa italiană, readusă, săptămâna trecută, în discuţia Camerei Deputaţilor, a generat încă din start polemici aprinse. Proiectul de act normativ privind limitarea folosirii şi publicării interceptarilor telefonice în anchetele judiciare ar putea însă să fie adoptat în decurs de 90 de zile.
Cel mai vocal susţinător al legii este şeful Guvernului, care se consideră o victimă a sistemului judiciar, după seria de dosare în care este anchetat. Premierul italian crede că doar un astfel de act normativ ar apăra sută la sută viaţa privată, în condiţiile în care magistraţii din peninsulă recurg mai mult decât în orice altă ţară democratică la această metodă.
Scut pentru politicieni
Reprezentanţii puterii de centru-dreapta doresc, de asemenea, interzicerea publicării convorbirilor telefonice, apreciind că există un număr mult prea mare de interceptări, iar pedepsele în cazul stenogramelor care apar în presă sunt prea mici.
De partea cealaltă se situează majoritatea jurnaliştilor, judecătorilor şi procurorilor, care contestă actul normativ, pe care îl califică drept un scut pentru politicieni şi o perdea pentru scandalurile în care sunt implicaţi. În forma sa iniţială, legea prevede că jurnaliştii care vor publica transcrieri ale interceptărilor sau informaţii legate de conţinutul lor riscă închisoarea, în timp ce editorii sunt pasibili de amenzi de până la jumătate de milion de euro.
Victimele sistem
