Percheziţiile efectuate săptămâna trecută de către Comisia Europeană la sediile mai multor firme de energie din Germania, Austria, Polonia şi Lituania au fost îndreptate, conform săptămânalului german Der Spiegel, împotriva gigantului rus Gazprom, acuzat că ar ignora legislaţia europeană anti-trust.
În ianuarie, Lituania a depus oficial o plângere la Bruxelles: în aceasta, trustul de energie Gazprom era acuzat că ar abuza de poziţia sa dominantă ca principal furnizor de energie al statului baltic şi că ar împiedica liberalizarea pieţei de energie. Conform cotidianului Financial Times, ministerul Energiei de la Vilnius susţinea că supremaţia Gazprom pe piaţa lituaniană ar pune în pericol securitatea energetică a ţării. „Presiunile economice şi politice exercitate de furnizorul monopolist au ca scop prevenirea restructurării pieţei de gaz din Lituania şi menţinerea în afara acesteia a altor furnizori", afirma ministerul Energiei în scrisoarea adresată Comisiei Europene.
Cotidianul german Die Welt este de părere că creşterea dominanţei Gazprom pe pieţele din Europa de Vest a făcut Comisia Europeană să considere necesar acest semnal la adresa gigantului rus, amintindu-i acestuia „că regulile jocului din Uniunea Europeană trebuiesc respectate". Descinderile au avut loc în birourile tuturor partenerilor şi clienţilor importanţi ai concernului rus.
Gazprom, un instrument politic
Una dintre acuzaţiile principale la adresa gigantului energetic este, afirmă cotidianul german Berliner Morgenpost, că în contractele cu statele din Europa de Est ar fi dictat anumite condiţii care încalcă regulile pieţei: de exemplu, contractele ar fi conţinut clauze conform cărora gazul vândut unui stat nu poate fi vândut mai departe de către acesta, ci poate fi folosit numai pe propria piaţă. Der Spiegel notează că concernele germane de energie E.ON şi RWE, ambele part