Mii de elevi au cules primele noţiuni de matematică din manualele şi culegerile sale. Astăzi e oprit pe stradă de foştii studenţi, care îi mulţumesc pentru că datorită lui au ajuns „oameni”. Pe lângă cărţi, şi „Concursul naţional Constantin Năstăsescu” îi poartă numele.
Profesorul Constantin Năstăsescu este autor de manuale de liceu, dar şi al unei faimoase culegeri de algebră utilizată de generaţiile anilor ’80 ca pe o Biblie. L-am întâlnit zilele trecute la Iaşi. A stârnit atenţia zecilor de colegi prezenţi la un seminar de profil. Îl priveau cu toţii cu respect.
Începem discuţia căutând să punctăm realizările de o viaţă. „Am un CV acceptabil. Peste 150 de lucrări, şapte cărţi, majoritatea scoase în colaborare la edituri din străinătate. E adevărat că acea culegere de algebră pentru clasele IX-XII a prins foarte bine, fiind destul de apreciată – o foloseau profesorii şi elevii foarte intens”, spune academicianul, care precizează că a lucrat alături de colegi mai puţin de un an pentru conceperea sa. „Am şi acum manualele pentru clasele a IX-a şi a X-a, care şi ele au fost utilizate de promoţii întregi de liceeni, iar la universitate am avut mai bine de 20 de doctoranzi.” Încă de la terminarea Facultăţii de Matematică din Bucureşti, Constantin Năstăsescu s-a remarcat prin rezultate deosebite. În 1965 a introdus în teoria matematică noţiunea de categorie „local coereductibilă”, un amănunt poate mai puţin esenţial pentru cei neiniţiaţi, însă important pentru un matematician aflat la început de carieră.
Constantin Năstăsescu spune că şi-a dat seama că va urma calea cifrelor şi a ecuaţiilor încă din clasa a V-a. „Am luat-o aşa, deodată, din gimnaziu, eram un pic peste ceilalţi”, spune profesorul cu modestie. Apoi a devenit primul român medaliat la o olimpiadă internaţională. În acea perioadă a început „moda” participării României l
