Pentru că în domeniul gestionării fondurilor structurale presa nu prea pare să-şi desfăşoare la capacitate maximă rolul de câine de pază al societăţii, poate şi din cauză că mecanismele de control sunt destul de puţin accesibile, câteva O.N.G.-uri şi-au asumat rolul de control şi monitorizare în acest domeniu. Printre ele se numără şi Institutul de Politici Publice, care a ajuns în prezent la al doilea raport despre modalitatea de gestionare a fondurilor europene, raport numit, sugestiv, “Fondurile structurale – de la oportunitate de dezvoltare la buget de pradă”. Timişul apare şi el consemnat în studiul respectiv, atât ca bun gestionar de fonduri structurale, cât şi ca judeţ codaş pe unele segmente de finanţare.

Tentaţia fraudării e aceeaşi ca la gestionarea banilor publici

Preocupaţi mereu de a-şi ascunde modalităţile de “drenare” şi fraudare a banilor pe care îi administrează, o se­rie de reprezentanţi ai autorităţilor pu­blice au încercat să secretizeze, total nejustificat, informaţiile legate de fon­durile structurale pe care le gestionea­ză. Tocmai în această idee s-a născut iniţiativa monitorizării acestui dome­niu de către O.N.G.-uri. Iar acest al doi­lea raport al I.P.P., legat de gestionarea fondurilor structurale, demonstrează că mulţi gestionari publici de fonduri europene menţin şi în acest domeniu o serie de metehne remarcate în ceea ce priveşte administrarea fpndurilor publice. “Raportul s-a născut ca reac­ţie la atitudinea autorităţilor publice centrale care gestionează fondurile europene şi care, în acest moment, au tendinţa să nu asimileze banii europeni celor publici, în legătură cu care orice cetăţean interesat trebuie să aibă acces neîngrădit la informaţii”, spune Elena Iorga, director de programe al I.P.P.

Conform reprezentanţilor Institu­tului, cu un nou Minister al Afacerilor Europene, care tocmai s-a înfiinţat,