Citirea cărţilor poliţiste sau urmărirea serialelor cu criminali sadici, detectivi isteţi şi poveşti

înfricoşătoare reprezintă pentru mulţi o plăcere vinovată, dar absolut irezistibilă. Literatura poliţistă a fost mereu un business extrem de profitabil. Chiar şi în zilele noastre cele mai vândute cărţi sunt cele care au ca punct de pornire găsirea a cel puţin două-trei cadavre aflate în diverse stadii de descompunere.

Pentru a ne lămuri de unde vine atracţia cititorului din toate timpurile către poveştile cu crime violente, pentru a afla care sunt maeştrii literaturii poliţiste şi despre cum pot fi „psihanalizate" societăţile în funcţie de romanele poliţiste ce au ieşit din pana scriitorilor născuţi pe meleagurile lor, am apelat la un autor autohton de crime & fiction, şi anume la prozatorul Bogdan Hrib.

În ultimii ani, cartea poliţistă nordică a explodat pur si simplu. Ţări ca Islanda, Finlanda, Danemarca au vândut zeci de milioane de exemplare din romanele lor poliţiste în toată lumea. Ba chiar în Islanda, s-au cumpărat mai multe cărţi din fiecare autor autohton decât cetăţeni are micuţa patrie. Cum se explică succesul fulminant al acestei literaturi poliţiste?, l-am întrebat şi noipe specialist.

Reţetă infailibilă: un autor mort care a lăsat moştenire o trilogie

„Nordicii au invadat într-adevăr totul. Ca şi străbunii lor, vikingii", a fost de părerea noastră şi Bogdan Hrib. „De altfel Islanda este invitat de onoare anul acesta la Târgul de carte de la Frankfurt. Cred că sunt două explicaţii importante şi destul de la îndemână. Prima: moda în crime fiction (ca şi în alte zone, SF, fantasy - vampirii pare că au supravieţuit un pic mai mult) se schimbă cam la 5 sau 6 ani. După explozia de thrillere istorice declanşată de „Codul lui Da Vinci" în 2004, în SUA, prin 2009-2010 editorii şi marile lor departamente de promovare au căutat următ