Deşi numele ei era necunoscut, poza ei, aflată sub titlul "Fata afgană", a apărut pe coperta revistei National Geographic din iunie 1985. Imaginea fetei a devenit simbolul refugiaţilor din lumea întreagă. A fost numită "Cea mai recunoscută fotografie" din istoria revistei şi a fost inclusă în topul "Celor mai reuşite 100 de fotografii National Geographic".
La 14 ani s-a căsătorit cu Rahmat Gul, acesta fiind singurul moment în care a fost fericită. S-a reîntors în Afghanistan în 1992. Gula a născut trei fete: Robina, Zahida şi Alia. A patra fiică a murit în copilărie. Gula poate să îşi scrie numele, însă nu ştie să citească. În dialectul pashtun, numele ei înseamnă "şerbet de trandafir".
Sharbat nu şi-a văzut niciodată imaginea iconică, deşi poza ei era atârnată lângă un magazin unde muncea soţul ei! În ianuarie 2002, o echipă National Geographic a călătorit în Afghanistan pentru a o localiza. Un număr mare de femei au apărut, afirmând fiecare dintre ele că ar fi faimoasa "Fată afgană".
În cele din urmă, echipa de la National Geographic a localizat-o pe Sharbat. Aceasta, care între timp ajunsese la vârsta de 30 de ani, se întorsese în ţara natală. Identitatea ei a fost confirmată folosind tehnologii biometrice, care au comparat modelele irizaţiilor irisului ei cu cele ale irisului fetei din fotografie.
Reunirea dintre fotograful McCurry şi Sharbat Gula a fost liniştită. Fotograful i-a arătat poza ei faimoasă. Femeia a fost ruşinată de găurile din şalul ei roşu, ars de foc când gătea. Ea şi-a amintit că era furioasă când i s-a făcut poza. Dar fotografia faimoasă nu a emoţionat-o. Sharbat Gula s-a reîntors în anonimat, familia ei fiind mutată într-un sat dintr-o zonă îndepărtată a Afganistanului. National Geographic s-a oferit să îi educe fetele, să înfiinţeze o şcoală de fete în Afganistan şi să furnizeze asistenţă financiară familiei sale. Deşi num
