Suntem datori să relatăm cititorilor 22 finalul expediţiei dvs. în Coasta de Fildeş, ca şef al delegaţiei de observatori din partea Uniunii Europene. Mai are UE misiuni acolo?

Mă bucur că interviul nostru începe cu acest subiect! Am evocat într-un număr anterior din 22 misiunea de observare a alegerilor trimisă de Uniunea Europeană în Coasta de Fildeş. Am condus o echipă de peste 120 de persoane pentru a veghea la buna desfăşurare a procesului electoral din toamna lui 2010. Din păcate, din procesul electoral s-a născut un blocaj: fostul preşedinte Gbagbo a refuzat verdictul urnelor. Acest gest a dus la confruntări violente. Luni bune, civilii au plătit preţul crizei politice. Dislocarea lui Gbagbo şi arestarea sa au fost posibile abia în aprilie 2011. Alassane Ouattara a preluat mandatul de preşedinte în condiţii foarte proaste: neîncredere, criză economică, divizare a armatei etc. Uniunea nu mai are o misiune electorală, dar delegaţia europeană de la Abidjan informează periodic statele membre asupra evoluţiilor politice. Din punct de vedere politic, problema care interesează cel mai mult Uniunea în acest moment este împărţirea dreptăţii. E nevoie de procese echitabile, care să îi privească pe toţi cei implicaţi în atrocităţi în lunile postelectorale. Altfel spus: Ouattara va fi un bun preşedinte, dacă nu va acoperi crimele comise de suporterii săi.

Ce alte ţări urmează să monitorizaţi?

Există 10-12 misiuni electorale europene în fiecare an. Bugetul nu permite mai mult. De curând, s-a organizat o misiune în Zambia şi sunt puse la cale cele din Tunisia şi din Republica Democratică Congo. În schimb, autorităţile egiptene au refuzat ideea unei asistenţe electorale de acest fel. În ceea ce mă priveşte, voi merge în Tunisia pentru supravegherea alegerilor din 23 octombrie. E un mare interes pentru acest scrutin care trebuie să conducă la alcătuirea