Numai în luna septembrie cinci persoane au decis că nu mai au motive să trăiască. Specialiştii spun că gesturile necugetate au la bază afecţiuni psihice netratate corespunzător. De la începutul anului 19 ialomiţeni au hotarât să îşi pună capăt zilelor. Numărul tentativelor nereuşite este însă mult mai mare.
Motivaţiile gesturilor de acest gen sunt dintre cele mai diverse, de la situaţii dificile în familie până la probleme în dragoste sau singurătate. Specialiştii susţin că de cele mai multe ori, persoanele care îşi pun capăt zilelor suferă de afecţiuni psihice. Nediagnosticate la timp si netratate cum se cuvine, acestea duc către gesturi extreme.
„Am avut un caz în care un bărbat s-a sinucis pentru că soţia sa suferise un atac vascular cerebral şi era imobilizată la pat. Copiii erau la Bucureşti iar el s-a simţit abandonat şi nu a mai putut suporta situaţia”, a spus doctorul Maria Silaghi, şeful Serviciului de Medicină Legală Ialomiţa.
Numărul sinuciderilor a crescut îngrijorător în această toamnă, un alt factor generator deloc de neglijat fiind consumul de alcool.
„Există două perioade cu incidenţă crescută a actelor suicidale, respectiv primăvara şi toamna. Psihologii şi psihiatrii le pun pe seama decompensării afecţiunilor psihiatrice preexistente de care persoanele respective suferă, favorizate în cele mai multe cazuri şi de ingestia de alcool”, a declarat doctorul Maria Silaghi, şeful Serviciului de Medicină Legală Ialomiţa.
Modalitatea pe care o aleg cel mai frecvent cei cu tentative suicidale pentru a-şi concretiza gesturile, este spânzurarea.
