"Diferenţa dintre un consumator de etnobotanice şi o vacă e că ea ştie ce să consume”. Acesta este mesajul noii campanii împotriva etnobotanicelor, lansate mâine de Prefectura Bucureşti şi Ministerul Administraţiei şi Interenelor.

Mamă, ce vacă tare! O fi din Olanda, a fost primul gând. Apoi m-am uitat cu atenţie la fiecare din cele trei variante de afiş, unde câte un personaj poza cu trei fire de iarbă în gură. Care-i vaca? Primul subiect e o fată zâmbitoare, rujată şi machiată, cu mărgele la gât. Priveşte, ştrengar, în sus, muşcând graţios din câteva buruieni. În celalte două afişe, deşi se păstrează mesajul cu vaca, apar doi băieţi. Unul, încercănat, cu ochii beliţi de parcă ar vedea o cireadă de tauri de la Pamplona venind spre firele lui de siminoc pe care le ţine, timid, între buze. Celălalt, mimând neglijenţa cu o cravată labărţată la gât şi privind în sus, plictisit, spre mesajul "Consumul de etnobotanice ucide!”. Pe cine? Vacile sau boii?

Ce legătură are iarba cu etnobotanica? Dacă ar fi dat o căutare pe net, iniţiatorii campaniei ar fi aflat că etnobotanicele n-au nimic în comun cu vacile sau cu "iarba”. Sunt nişte chimicale, de multe ori ştiindu-se foarte puţin despre compoziţia lor exactă, care te fac praf în scurt timp de consum intensiv. Viziunea păşunistă a directorului de creaţie din MAI arată că documentarea nu e punctul forte al celor care vor să abată tinerii de pe islazul consumului de etnobotanice. Deci vaca e un fel de Jamie Oliver al consumului de iarbă, iar consumatorul de etnobotanice – un american obez care bagă prostii în el. Deci, să-l învăţăm pe nepriceput ce să consume. Sugestiile, venite pe surse neconvenţionale, vorbesc de alternative mai verzi şi mai palmate, tot o "iarbă” până la urmă.

După ce am cerut lămuriri la Prefectura Bucureşti, în nici 5 minute, cele trei afişe de pe pagina de Facebook a campaniei "Nu etn