De o săptămână, Bulgaria se confruntă cu conflicte interetnice care au ca ţintă populaţia de etnie romă (reprezentând între 375.000, în statisticile oficiale, şi până la 750.000, în cele neoficiale, din populaţia ţării). După căderea comunismului şi în contextul conflictului din fosta Iugoslavie, modelul etnic bulgar a fost prezentat ca un exemplu de toleranţă rasială de politicienii bulgari, de oficiali europeni şi de academicieni. Ocazionalele tensiuni interetnice au fost interpretate ca rămăşiţe ale politicilor de asimilare forţată impuse de Partidul Comunist, în anii ´80. Succesul electoral în 2005 al partidului naţionalist ATAKA, condus de Volen Siderov, promovând un discurs explicit xenofob (propunând exilul forţat al populaţiei de etnie turcă, trimiterea pe Lună a romilor sau transformarea lor în săpun), a pus sub semnul întrebării veridicitatea toleranţei interetnice, arătând mai curând că ce lipsea nu era intoleranţa, ci existenţa unui actor politic care să o exprime. Numărul acestora a crescut, unele fiind animate de un discurs esenţialmente segregaţionist antiromi. Uniunea Naţională Bulgară, partidul de extremă dreapta Gvardia / Garda (condus de Boian Stankov, aka Boian Rasate) şi Iniţiativa Civică Drepturi şi responsabilităţi egale sunt cunoscute prin demonstraţii de eliberare a Bulgariei de sub teroarea romă şi instigarea atacurilor de skinheads asupra cartierelor de romi.
Problema acută
Scânteia care a declanşat conflictul din septembrie 2011 s-a produs în satul Katuniţa, în apropiere de Plovdiv. Un conflict de lungă durată între familia Petrov şi clanul baronului local Kiril Raşkov, aka Ţarul Kiro, s-a soldat cu moartea tânărului Anghel Petrov (19 ani), călcat de un minivan, condus de unul dintre nepoţii ţarului. Cu câteva zile înainte, poliţia locală îl convocase pe ţarul Kiro în urma unei reclamaţii făcute de unchiul victimei, Vese
