La jumătate de an de la înfiinţare, USL are deja probleme majore. În primul rând, este vorba despre incapacitatea de a mai creşte în sondaje – vorbim de cele nemăsluite –, lucru bine ştiut la nivel de lideri. Acei 50% plus 1 care i-ar da posibilitatea să ridice pretenţii pentru formarea unei majorităţi şi impunerea premierului s-au dovedit bariere de netrecut în cazul alegerilor din această vară de la Neamţ şi Maramureş. Dacă la Maramureş candidatul USL a obţinut undeva în jurul a 47%, la Neamţ, Uniunea a suferit o înfrângere ruşinoasă, PDL obţinând 55% din voturi. Rezultatele ar fi trebuit să fie un duş rece pentru strategii USL şi să ducă la o regândire a mesajelor, programelor şi chiar a liderilor. Nu s-a întâmplat aşa. Linia de forţă continuă să fie atacarea, necondiţionată de context, a preşedintelui Băsescu şi a politicilor guvernului, pe fondul lipsei unor soluţii alternative. Este vorba de incapacitatea de a avansa măsuri de stânga ca răspuns concret la acţiunile guvernului, altele decât populista studenţie fără bacalaureat, imaginată de Ecaterina Andronescu. În loc de soluţii, USL îşi potopeşte electoratul cu vorbe fără nicio semnificaţie: „Mă gândesc că poate las pe altcineva prim-ministru şi câ­teva luni să devin din nou procuror“ (Victor Ponta), „Ne transformăm într-un mic Belarus“ (Crin Antonescu). Cei doi lideri, Ponta şi Antonescu, nu reuşesc să-şi depăşească propriile scoruri, ambii plasându-se sub 50% în încrederea populaţiei. Motivul, spun surse din PSD, este legat de supramediatizare, limbaj agresiv şi cantonarea în mesajul „jos“.

În al doilea rând, USL face faţă cu greu frământărilor interne mai vizibile ca niciodată în nominalizarea candidaţilor pentru alegerile locale. Dificultăţile vin din protocolul alianţei, alcătuit pe principiul „un pai la trei măgari“. Chiar dacă USL a reuşit să tempereze pretenţiile liberalilor şi conser