Nu îi vom spune „Abramburica“, aşa cum o gratulează de ani de zile presa. Apelativul pur şi simplu nu o reprezintă. Nu e nici pe departe persoana distrată, care, cu capul în nori, din nebăgare de seamă, le încurcă pe toate. Cu aerul ei de şcolăriţă ultra corectă, pudică, silitoare şi cu „naturelul simţitor“ la vedere, Ecaterina Andronescu este, în realitate, o foarte calculată fesenistă, pedeseristă, în fine, pesedistă, de esenţă tare. Niciuna dintre intervenţiile ei – urmăriţi, vă rog! – nu depăşeşte grota ceauşisto-fesenistă din care se trage, cu mult câştig, tribul ei. Sau, cum le place lor să-şi zică, „poporul pesedist“.

Ultima idee a Ecaterinei Andronescu, turnată grabnic într-un proiect de lege, priveşte admiterea în anul întâi de facultate, pe cheltuiala statului, a loazelor care nu au trecut bacalaureatul. E vorba de elevii ăia de la liceele profesionale, care au fost împiedicaţi cu barbarie să copieze la Bac, sau de chiulangiii de profesie care îţi aruncă-n nas că li se rupe de şcoală. Ei trebuie făcuţi acum studenţi. Neapărat. Ascultaţi argumentul ipocrito-lacrimogen al Ecaterinei Andronescu: „Dacă dumneavoastră credeţi că o societate trebuie să sacrifice 100.000 de oameni care pot îngroşa rândurile celor care accesează etnobotanicele sau îngroaşă rândurile răufăcătorilor, atunci, eu sunt vinovată“. Nu doamnă, nu dumneavoastră sunteţi vinovată de „accesarea“ – ce cuvânt! – etnobotanicelor. Dumneavoastră ţintiţi mult mai sus şi mult mai departe.

Loazele sunt paravanul sentimental. În spatele lui, doriţi să facem, cu bani de la buget, zid de apărare în jurul universităţilor care îşi pierd clienţii, sacrificând cealaltă sută de mii de oameni care ne dorim să îngroaşe rândurile elitei. „Debusolarea“ despre care se pomeneşte în proiectul de lege se va muta printre copiii care au învăţat şi care se vor pomeni colegi cu cei care nu au învăţat. Da