Depozit subteran de apă sau al patrulea braţ al Dunării?

Secetoasa Dobrogea ar ascunde în subteran un rezervor imens de apă, cu o vechime de aproximativ 90 de milioane de ani. Cel puţin, asta susţin mai mulţi cecetători din România şi Bulgaria. Însă, se ia în calcul şi existenţa unui fluviu subteran care traversează judeţul Constanţa cu un debit care l-ar depăşi cu mult pe cel al Dunării.

În antichitate, Herodot vorbea despre al patrulea braţ al fluviului Dunărea, pierdut în nisipul Dobrogei, scrie stirileprotv.ro. Încă din anii ’60, hidrologii au încercat să lămurească, prin foraje experimentale, care sunt calitatea şi cantitatea apelor subterane. Dobrogea are nu unul, ci două rezervoare imense de apă subterană. Unul în nord, care merge până la 100 de metri în adancime, iar altul în sud, format în Jurassic. O parte din apa formată la 600-700 de metri sub sol curge spre vest, în zona Giurgiu, alta se disipă treptat spre Mare.

Depozitul vechi de 90 de milioane de ani alimenteaza 48 de localitaţi din judetul Constanţa. Apă neclorinată, fără nitriti, cu un echilibru perfect de calciu, magneziu şi fier. În astfel de perioade de secetă, apa de adâncime ar putea fi varianta salvatoare. Doar că cercetatorii spun că ar fi o mişcare strategică total greşită. “Trebuie prezervate pentru generaţiile viitoare. Nu se evaporă, sunt ape legate de componenţa rocilor”, spune Rodica Macale, cercetator ştiinţific. Adică, odată începută extracţia, echilibrul se rupe.

Depozit subteran de apă sau al patrulea braţ al Dunării?

Secetoasa Dobrogea ar ascunde în subteran un rezervor imens de apă, cu o vechime de aproximativ 90 de milioane de ani. Cel puţin, asta susţin mai mulţi cecetători din România şi Bulgaria. Însă, se ia în calcul şi existenţa unui fluviu subteran care traversează judeţul Constanţa cu un debit care l-ar depăşi cu mult p