Cu aproape un an înaintea alegerilor locale şi parlamentare, tot mai mulţi nemulţumiţi de colaborarea PSD-ului şi PNL-ul încearcă să-şi găsească o cale mai bună, afectaţi fiind de supunerea pe care de cele mai multe ori PNL-ul trebuie să o aibă faţă de PSD. Ca să nu mai vorbim de PC, care mereu a fost ultima spiţă de la căruţă, băgaţi în seamă doar când era vorba de adus câteva procente la grămadă.

Ceea ce părea a fi o colaborare de succes în urmă cu câteva luni, când social-democraţii şi liberalii şi-au dat mâna, se dovedeşte pe zi ce trece că nu prinde deloc în practică. Ce-i drept, pe hârtie lucrurile au mers perfect întotdeauna, statisticile au fost excelente, dar omul de rând din ultimul cătun al ţării nu a înţeles şi nu va înţelege niciodată cum un liberal poate da mâna cu un democrat, când nea Ion abia îl putea înghite pe nea Gică, de altfel duşmani de temut mai ales în preajma alegerilor. Numai că planurile făcute în urmă cu câteva luni încep, încet-încet, să se destrame, iar nemulţumiţii care existau şi înainte de parafarea uniunii încep să-şi scoată colţii, pregătiţi de luptă. Unii dintre liberali, care nu au stat niciodată supuşi şi cu atât mai puţin în faţa democraţilor, şi-au scos la iveală adevărata faţă şi-au început, rând pe rând, să dezerteze şi să se ducă direct la partidul care are braţele deschise pentru toţi nemulţumiţii din USL, UNPR-ul. Mulţi spun că e un partid plin de dezertori şi care oricând îşi vor găsi un loc mai bun în cu totul altă formaţiune decât cea în care au ajuns. Ceea ce cârcotaşii, inclusiv şefii de partid uită, sau se fac că uită, este că cei care pleacă, chiar dacă nu sunt unii dintre cei mai docţi, plini de carte şi teorie, sunt oameni care ştiu să-şi atragă electoratul de partea lor şi care îşi vor îndeplini obiectivul fără probleme. Atât liberalii, cât şi pesediştii se bat cu pumnul în piept că cine oricine vrea să pl