Omul analizează evenimente astronomice care au avut loc în urmă cu miliarde de ani, dar nu cunoaşte încă destule despre un fenomen care afectează o bună parte dintre locuitorii Pământului: cel seismic.

"E un paradox. Ştim mai multe despre Cosmos decât despre interiorul Pământului", spune Mircea Radulian, director ştiinţific al Institutului de Fizică a Pământului, care a vorbit cu evz.ro în urma cutremurului produs în această dimineață în Vrancea, resimțit în București, Iași și Craiova.

Acest paradox este cauzat de faptul că accesul la interiorul Pământului este dificil, chiar mai dificil decât i-a fost omului să cunoască Universul.

Însă Radulian arată că seismologii au un instrument de nădejde la îndemână: statistica. "Seismologia e încă o ştiinţă empirică. Fenomenul seismic e impredictibil, dar prezintă şi unele comportamente legice". Altfel spus, cu ajutorul istoricului de cutremure şi a datelor strânse în timpul acestor evenimente, seismologul poate emite păreri cu şanse mari de a se confirma.

"E o relaţie între cutremure, care se cam respectă"

În această dimineaţă, Radulian a emis o astfel de părere. "Şansele ca acest cutremur să aibă replici sunt scăzute", spunea specialistul la puţin timp după cutremur. L-am întrebat acum cum a ajuns la această concluzie.

"Există o relaţie între seisme. Cam totul se respectă. În plus, e mai uşor să vorbeşti despre ce se întâmplă după cutremure, decât înainte de apariţia lor. Şansele ca evoluţia post-cutremur să ne surprindă sunt destul de mici".

25 de secunde pentru bucureşteni

În prezent, este posibil ca bucureştenii să afle despre producerea unui cutremur vrâncean cu maximum 25 de secunde înainte. "În Bucureşti, se poate anunţa cu aproximativ 10-15 secunde înainte că a început cutremurul în Vrancea. Şi cu vreo 25 de secunde până la mişcarea cea mai