Jumătate din UE va deveni deşert, până în 2021. Fruntaşe sunt Bulgaria, Ungaria, România, Grecia, Italia, Spania, Cipru, Letonia, Malta, Portugalia, Slovacia şi Slovenia.
După cum relevă studii recente, întreprinse de ONU, aceste 12 state europene suferă deja de pe urma şi deşertificării. Principala cauză a fenomenului este deteriorarea accentuată a solului şi utilizarea neraţională a acestuia, în condiţiile schimbărilor climatice, condideră experţii.
Deşi deşertificarea afectează doar 12 state membre ale Uniunii, comisarul UE pentru dezvoltare, Andris Piebalgs, subliniază că există pericolul ca, în următorii zece ani, acest fenomen să cunoască o răspândire mai mare în cadrul spaţiului european, transmite agentia ANSA, citată de Moldpres. Problema este că, din cauza schimbărilor climatice, precipitaţiile au început să cadă mai rar decât de obicei, ceea ce a dus la uscarea excesivă a solului.
Comisarul UE pentru mediu, Janez Potocnik, a lansat un apel către autorităţile de resort din ţările cu probleme să aibă mai multă grijă de soluri, deoarece acestea pot să secătuiască, în cazul unei utilizări neraţionale. Jumătate din UE va deveni deşert, până în 2021. Fruntaşe sunt Bulgaria, Ungaria, România, Grecia, Italia, Spania, Cipru, Letonia, Malta, Portugalia, Slovacia şi Slovenia.
După cum relevă studii recente, întreprinse de ONU, aceste 12 state europene suferă deja de pe urma şi deşertificării. Principala cauză a fenomenului este deteriorarea accentuată a solului şi utilizarea neraţională a acestuia, în condiţiile schimbărilor climatice, condideră experţii.
Deşi deşertificarea afectează doar 12 state membre ale Uniunii, comisarul UE pentru dezvoltare, Andris Piebalgs, subliniază că există pericolul ca, în următorii zece ani, acest fenomen să cunoască o răspândire mai mare în cadrul spaţiului european, transmite agentia ANSA, citată