Hormonii secretaţi în perioadele tensionate din punct de vedere psihic pot cauza o reacţie de respingere a unor alimente.

Persoanele care suferă de intoleranţe alimentare au, de regulă, o predispoziţie genetică pentru ele. Însă, de multe ori, intoleranţa nu apare de prima dată când este consumat alimentul în cauză. De altfel, ea poate să nu se manifeste niciodată, caz în care vorbim de intoleranţă latentă. Totuşi, intoleranţele latente se pot activa atunci când există anumiţi factori declanşatori, iar stresul este unul dintre ei.

„Intoleranţa alimentară poate să rămână latentă până la 20 de ani sau până la vârste şi mai mari. Stresul emoţional poate face ca ea să devină activă. Astfel, se poate ca organismul să nu fi reacţionat faţă de un aliment până la un eveniment stresant. Stresul cauzat de pierderea unei persoane dragi sau accidentele pot declanşa fie apariţia unei intoleranţe alimentare inexistente clinic până atunci, fie reactivarea unei intoleranţe care devenise inactivă clinic", explică medicul Ionuţ Ştefan, consultant în nutriţie York Test România.

Mucoasa gastrică devine hipersensibilă

Atunci când suntem tensionaţi, organismul secretă cortizol şi catecolamine (adrenalină, noradrenalină). Aceşti hormoni de stres afectează toate organele şi ţesuturile. Unul dintre efectele lor este acela de scădere a nivelului anticorpilor IgA. Aceştia oferă protecţie împotriva virusurilor, bacteriilor şi tuturor microorganismelor străine. IgA mai sunt numiţi imunoglobuline secretoare, pentru că sunt prezenţi în secreţiile mucoaselor: în lacrimi, în mucusul nazal, în salivă, în mucoasa bronşică şi în cea vaginală.

Anticorpii IgA se întâlnesc şi în mucoasa gastrică, având rolul de a opri absorbţia unor particule din alimente cu potenţial periculos pentru organism, cum ar fi microbii, alergenii şi aditivii alimentari. Când nivelul