Motiv de controversă tocmai din cauza faptului că nimeni nu o înţelege exact, taxa de clawback lansează dispute între reprezentanţii companiilor producătoare de medicamente şi pacienţii din România, de o parte a baricadei, iar de cealaltă Casa Națională de Asigurări de Săntătate. Sursa: SHUTTERSTOCK

Producătorii de medicamente susțin că taxa de clawback ar trebui să se aplice pe creşterea anuală a producţiei de medicamente a fiecărei firme, iar limita nu poate fi mai mică decât ceea ce s-a produs în anul precedent.

În România, ordonanţa 77, care a intrat în vigoare de la 1 octombrie, obligă producătorii să plătească această taxă pe toate medicamente care nu sunt acoperite din cauza deficitului de buget, susțin producătorii de medicamente.

„Prin aplicarea noii taxe, industria farmaceutică ar putea suferi o scădere a pieție cu 30%”, conform unui studiu al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente.

„Pentru un medicament care costă 100 de lei, plătim 136 de lei”

“Am făcut o simulare pe execuţia bugetară prognozată pentru anul 2012 şi taxa de clawback pe care ar trebui să o plătim în acest moment este de 1,7 miliarde RON. De exemplu, pentru un medicament în valoare de 100 de lei vândut pe piaţă, o companie va fi obligată să plătească clawback 136 de lei, lucru imposibil de susţinut”, a declarat Cristian Luţan, director executiv adjunct al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

Scenariile reprezentanţilor pacienţilor sunt apocaliptice: la fiecare final de trimestru nu se vor mai găsi medicamente în farmacii, pentru ca producătorii să nu depăşească limita impusă de minister. “Dacă nu vor achita contribuţia clawback, atunci sancţiunea constă în eliminarea medicamentelor acelui producător de pe lista medicamentelor compensate şi gratuite. În acest caz, cei mai afectaţi vor fi pacienţii ca