Cel mai mare târg al toamnei şi-a deschis porţile pe 1 octom­brie, în Piaţa Drumul Taberei din Sectorul 6. Adevărat târg-ma­raton (ţine până pe 15 ale lunii), aduce dinaintea bucu­reştenilor poate cea mai mare ofertă de produse tradiţionale, de fructe şi legume, din toate regiunile ţării. Nu lipsesc, dintre "roadele toamnei", cele făcute de mâna omului (adică toate conservele pentru iarnă, brânzeturile – că s-au scoborât de-acum turmele din munte, mierea şi vinurile). Zonele cel mai bine reprezentate, cel puţin în pri­mele zile ale târgului, se pare că sunt Maramureşul, cu neasemuita lui pălincă, şi care-n "tărie" se înfruntă cu Argeşului ţuicilor, şi Branul brânzeturilor, care la rându-i se-aşază-n competiţie alături de Sibiul obişnuit cu "transhumanţa" de toamnă-n Bucureşti. Să nu le uităm însă nici pe femeile cele pricepute în "ciucit" sarmale sau la pregătit pancove şi plăcinte creţe, venite până-n inima Capitalei din Bucovina, din Oaş sau din Apuseni.

Cel mai mare târg al toamnei şi-a deschis porţile pe 1 octom­brie, în Piaţa Drumul Taberei din Sectorul 6. Adevărat târg-ma­raton (ţine până pe 15 ale lunii), aduce dinaintea bucu­reştenilor poate cea mai mare ofertă de produse tradiţionale, de fructe şi legume, din toate regiunile ţării. Nu lipsesc, dintre "roadele toamnei", cele făcute de mâna omului (adică toate conservele pentru iarnă, brânzeturile – că s-au scoborât de-acum turmele din munte, mierea şi vinurile). Zonele cel mai bine reprezentate, cel puţin în pri­mele zile ale târgului, se pare că sunt Maramureşul, cu neasemuita lui pălincă, şi care-n "tărie" se înfruntă cu Argeşului ţuicilor, şi Branul brânzeturilor, care la rându-i se-aşază-n competiţie alături de Sibiul obişnuit cu "transhumanţa" de toamnă-n Bucureşti. Să nu le uităm însă nici pe femeile cele pricepute în "ciucit" sarmale sau la pregătit pancove şi plăcinte creţe, venite până-n inima