Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă este ţinta unor critici privind ineficienţa în domeniile pentru care a fost înfiinţată, şi anume siguranţa naţională şi protecţia informativă, deşi instituţia a fost restructurată, iar noi numiri la vârf au fost făcute în decembrie anul trecut.

Actuala conducere a serviciului secret al MAI, reprezentată de directorul Cristian Laţcău şi adjuncţii săi Mihai Sava şi Adrian Jurcă, nu a avut „randamentul scontat". Nu atât din vina lor - şi-au condus bine structurile teritoriale de unde provin, spun surse MAI -, cât mai ales din cauza şerpăriilor construite ani în şir la centrala DGIPI, care s-a ocupat mai puţin de combaterea infracţionalităţii care aduce atingere siguranţei naţionale, fiind mai mult folosită ca armă împotriva adversarilor politici. Un exemplu edificator în acest sens, îl reprezintă episodul de la alegerile prezidenţiale din 2009, când liderul PSD, Marian Vanghelie, a anunţat că va folosi arhiva DGIPI împotriva lui Traian Băsescu.

Ce ar trebui să facă DGIPI

Să culeagă informaţii despre eventualele relaţii ale angajaţilor de la Interne cu interlopi sau alte structuri infracţionale din zona politico-financiară (care include numiri pe funcţii contra cost, dare de mită pentru obţinerea unor contracte, etc.).

Să transmită informaţiile la Parchetul General sau Direcţia Generală Anticorupţie pentru a se constitui în dosare penale.

Să pună la dispoziţia structurilor operative (care se ocupă de prinderi în flagrant) logistica pe care o deţine (interceptări în special în medii ambientale).

În limbajul de lemn, DGIPI are următoarele priorităţi strategice:

1) Optimizarea şi modernizarea Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă, prin configurarea elementelor de dezvoltare şi consolidare instituţională, în contextul modificărilor structural-organizatorice;