De mulţi ani, bolile cronice netransmisibile (BCN) alertează lumea medicală, socio-economică şi politică la nivel planetar. În 2008, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a elaborat chiar un plan de abordare globală a acestora. În România, suntem şi noi preocupaţi de agresivitatea diabetului zaharat, a bolilor cardiovasculare, a cancerelor şi a bolilor cronice pulmonare obstructive, dovadă fiind programele naţionale şi multe alte acţiuni profilactice şi curative aflate în curs de desfăşurare. Eforturile de pionierat ale profesorului Dan Enăchescu, în acest sens, se cuvin a fi subliniate. Dar, începând cu 19–20 septembrie a.c., diabetul zaharat, cancerele, bolile cardiovasculare (cardiopatia ischemică şi accidentul vascular cerebral) şi bolile pulmonare cronice obstructive intră într-o nouă eră, deoarece sesiunea Adunării Generale a Naţiunilor Unite a dezbătut problema lor. Pentru prima dată în istoria ONU, BCN se află în centrul atenţiei, ducând la elaborarea Declaraţiei politice istorice aprobate de 34 de şefi de state şi guverne şi de reprezentanţi a 120 de state membre. Această alertă, declarată la cel mai înalt nivel, este justificată de impactul deosebit de agresiv la care au ajuns BCN. Câteva date epidemiologice sugestive: • Mortalitatea anuală prin BCN şi factorii de risc ai acestor boli este: 14 milioane de decese din cauza alimentelor bogate în grăsimi saturate şi trans-, sare şi zahăr; 7,8 milioane prin hipertensiune arterială; 6 milioane datorate fumatului, inclusiv fumatului pasiv; 4 milioane datorate diabetului zaharat; 3,2 milioane din cauza sedentarismului; 2,8 milioane din cauza supraponderii şi obezităţii; 2,6 milioane din pricina colesterolului crescut; 2,3 milioane din cauza abuzului de alcool • Predicţia epidemiologică a BCN este extrem de îngrijorătoare: în 2008, erau diagnosticate 12,7 milioane de cazuri de cancer, predicţia pentru 2030 fiind d