Comuna Căldărăşti, trei kilometri mai sus de oraşul Pogoanele, judeţul Buzău. Este locul din care Ilie Stan a plecat către lumea fotbalului. După un slalom printre gropile uliţelor, trecând pe lângă fântâni inscripţionate cu mesajul "apă rea" şi copii care ne salutau milităreşte, casa bătrânească a familiei Stan nu a fost deloc greu de găsit.

O casă tipică satului românesc. Cu pridvor şi prispă acoperite cu o bogată viţă‑de‑vie. "Sărut mâna, sunteţi mama lui Ilie Stan? Putem să stăm de vorbă câteva minute cu dumneavoastră?", am strigat către bătrâna din spatele curţii, încercând totodată să acoperim lătratul unui căţel supărat. "Plecaţi, nu vreau să vorbesc cu nimeni!", ne-a ocărât femeia. Descurajaţi de dialogul cu mama lui Ilie, am luat-o pe drumul spre şcoală.

"Toată ziua îmi cerea mingea"

La şcoala locală, una modestă, aflată însă în renovare, am întâlnit-o pe diriginta antrenorului stelist şi totodată cea care i-a pus mingea la picior. "I-am fost şi profesoară de educaţie fizică. Toată ziua îmi cerea mingea s-o bată pe maidan, iar eu îi ziceam că, dacă vrea să fie fotbalist, trebuie să mai aibă şi condiţie fizică. A fost un elev bun, avea note mari", ne-a povestit doamna Maria Grădină.

Mama e paralizată

N-apucăm să ne uităm bine în catalog, că pe uşa şcolii a intrat grăbit un bărbat: "Dumneavoastră aţi căutat-o pe Anica Stan? Vă aşteaptă să vă vorbească". "Vă conduc imediat. Eu sunt cea care are grijă de bătrână zi şi noapte. E cam bolnavă", ne-a spus doamna dirigintă. Ajunşi faţă în faţă cu doamna Stan, sesizăm că aceasta se deplasează doar cu ajutorul unui cărucior cu rotile. A suferit acum un an un accident vascular, iar acum partea stângă îi este paralizată.

"Uite-l pe Iliuţă al meu!"

"Iertaţi-mă, am crezut că sunteţi de la comisia pentru persoane cu handicap", se justifică femeia, înainte de a