Ieri am fost cum vă spuneam la Dragoş Ghiţulete, la emisiunea de la prînz de pe Radio România Actualităţi. Invitaţi au mai fost Vasile Dâncu şi Theodor Stolojan, prin telefon. Vroiam neapărat să vă reproduc aici nişte cuvinte mai stranii spuse de Stolojan.

Îmi place să fac arheologie în discursuri şi să scot la iveală urme de dinamită în tipi care se pretind ultra-democratici. Pentru Stolojan, democraţia e cumva o frînă a deciziilor anticriză şi o scuză. Pe de o parte, spun Stolojan şi ai săi, capitalism fără democraţie nu există (o aberaţie deja evidentă); de cealaltă parte, crizele produse de capitalism trebuie rezolvate nedemocratic. Am scos mai mult, ca să nu se spună că am manipulat contextul.

Aşadar, moderatorul îl întreabă pe Stolojan ce părere are despre neputinţa statului în faţa crizei majore pe care o trăim. Iată răspunsul europarlamentarului:

Putem discuta pe mai multe planuri. În mod evident, orice guvernare politică care ajunge în parlament cu propuneri iese cu un rezultat suboptimal pentru că întotdeauna cea mai bună soluţie, ea trebuie să ajungă pînă la urmă la un compromis al diferitelor forţe politice.

Să ne amintim de exemplu cînd s-a discutat despre restructurarea sistemului de pensii, evident ajuns la un nivel de aberaţii în România, s-a mers pînă la un punct în care la un moment dat Curtea Constituţională sau Înalta Curte de Casaţie, nu mai reţin, care a zis: dom’le, e bine ce faceţi dar pînă la noi, noi nu intrăm în treaba asta. Se discută acum despre reîmpărţirea administrativă a ţării, care este importantă. Avem un partid UDMR care spune, dom’le nu e prioritatea noastră. Fără voturile acestui partid nu se poate face. Deci pierdem în continuare încă ani buni ca să ajungem la o înţelegere la care au ajuns polonezii că ne trebuie o altă împărţire administrativ-teritorială a ţării.

V-am dat aceste exemple pentru a î