De la începutul acestui an, companiile din industria farmaceutică - producătorii, distribuitorii şi farmaciile - au primit de la stat trei mari lovituri: reducerea preţului de decontare pentru medicamentele din programele naţionale de sănătate, scăderea adaosurilor comerciale pentru farmacii şi distribuitori şi noua suprataxare a producătorilor.
Prima lovitură dată producătorilor de medicamente a venit în luna august a acestui an şi a reprezentat o reglementare având drept scop încurajarea consumului de produse farmaceutice ieftine. Măsura prin care se reduce preţul de decontare a medicamentelor pentru bolnavii cronic nu ar fi fost una rea, chiar dacă unii producători ar fi fost cei care acopereau cu banii lor "economia" făcută de Ministerul Sănătăţii. Însă efectele pe care autorităţile şi le doreau au fost anulate de faptul că, în aceeaşi perioadă, au fost reduse adaosurile comerciale şi pentru distribuitori, şi pentru farmacii. Aceştia au preferat, prin urmare, să nu distribuie şi să nu vândă produse ieftine, pentru că în cazul acestor medicamente profitul lor ar fi fost aproape inexistent. Aşa că măsura adoptată de minister a avut un efect total diferit de cel urmărit.
După aceea, la sfârşitul lunii august, ministrul Sănătăţii spunea că vrea să facă economii şi să îşi îmbunătăţească managementul financiar prin introducerea a două mecanisme de suprataxare a producătorilor de medicamente: clawback şi payback. De taxa payback, producătorii au scăpat. Însă, taxa clawback determină companiile producătoare să plătească statului aproximativ 1,7 miliarde lei, adică exact diferenţa dintre consum şi fondurile disponibile ale Ministerului Sănătăţii, după cum arată studiul de impact realizat de o asociaţie a producătorilor de medicamente.
De fiecare dată când statul mai anunţa o măsură prin care urmărea să facă economii şi prin care să mai poată finanţa