O serie întreagă de branduri recente ale Clujului, dar şi branduri mai vechi, cu o vechime considerabilă, au fost pierdute de oraş într-un interval incredibil de scurt.
În urmă cu trei ani, când a început mirajul Clujul atractiv din punct de vedere financiar, o lume întreagă vorbea de "efectul Nokia", care s-ar traduce, practic, printr-un certificat de garanţie dat de o mare companie mondială unui judeţ din România. A fost un gir dat în schimbul unor acţiuni luate de autorităţile locale şi centrale din ţară, respectiv crearea unor parcuri tehnologice atractive, dar şi a unor promisiuni care nu s-au mai concretizat niciodată, cum ar fi continuarea lucrărilor de infrastructură la drumuri şi la aeroport, de care compania finlandeză avea nevoie pentru dezvoltarea afacerii.
Multe necunoscute
Una din întrebările pe care şi le pun mai ales specialiştii este dacă "efectul Nokia" funcţionează şi în sens invers, respectiv ca semnal negativ. Autorităţile susţin că plecarea companiei, care este pentru încă câteva săptămâni al doilea cel mai mare exportator din România, nu este de neînlocuit. Premierul Emil Boca anunţat că Guvernul are discuţii cu cel puţin zece companii străine care sunt interesate de România şi că se vor găsi soluţii şi pentru aducerea unui alt investitor chiar în Cluj.
La rândul său, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, are şi el un răspuns, nu tocmai roz.
„Să nu uităm în prezent că avem un deficit de cont curent de 4 la sută în condiţii de recesiune, care s-ar putea să crească, nici nu ştim. Avem o mare necunoscută, cum va reacţiona economia românească la o creştere de 4 la sută. Rămânem cu un deficit extern de 4 la sută. Adică să atragă bani din exterior, să atragă investiţii directe. Nokia a plecat. Vin altele. Poţi să-ţi bazezi un program de dezvoltare pe o necunoscută mare ?", a întrebat retoric Isărescu.
„Efectul Nokia
