Weekendul 16–18 septembrie a fost generos în evenimente culturale. Bucureştiul şi-a sărbătorit cei 552 de ani de atestare documentară prin concerte, expoziţii şi târguri, descrise de dna dr. Maria Dragotă, iar vineri spre sâmbătă, mii de cinefili au asistat în terase şi cinematografe la proiecţiile din cadrul Nopţii Albe a Filmului Românesc – printre ei, dra Sorina Vasile.

Filmul românesc a ieşit să se plimbe o noapte prin minţile oamenilor ameţiţi de reţetele cinematografice ale americanilor. „Când zici gratuit, parcă o iau razna toţi.“ Aşa încearcă să explice unul din organizatorii de la Noaptea Albă a Filmului Românesc aglomeraţia (aproape 7.500 de oameni) care a bântuit străzile din Iaşi, Timişoara, Cluj şi Bucureşti în noaptea de 16 spre 17 septembrie. În grădina Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti e plin de tineri care stau pe scaune verzi de plastic şi râd în hohote la Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu regizată de Andrei Ujică. Filmul e proiectat pe un ecran gigantic agăţat de unul din zidurile cărămizii ale muzeului. Un băiat slab cu un tricou roşu ţine o sticlă de bere într-o mână, iar cu cealaltă îl imită pe Ceauşescu: „Alo! Alooo! Tovarăşi, tovarăşi! Aşezaţi-vă liniştiţi“. Se şuşoteşte din toate părţile: „Acum îi înţeleg pe ai mei săracii“ sau „Băăi, ce vremuri triste. Dă-ncoa’ iPhone-ul să fac o poză!“. Filmele de genul acesta nu scot de obicei mulţi bani din proiecţii. În mall-uri, stau lângă suratele americane o săptămână, maximum două – în funcţie de încasări. Doi prieteni îmi explică de ce nu vor nici în ruptul capului să meargă la cinema pentru un film românesc: „Toate se termină incredibil de prost, de parcă regizorul s-a plictisit şi a terminat mai repede ca să plece la bere“, îmi zice revoltat unul. Celălalt – „De ce aş merge să dau bani într-un cinematograf care miroase urât şi să văd ceva oribil, când mall-ul e plin de f