Elitele fac istoria

Stelian Tănase şi-a început miercuri seară conferinţa despre elite şi societate brusc, răsturnându-l pe Marx. "Marx spunea că masele fac istoria. Nu e adevărat, nu masele fac istoria, ci elitele. Masele doar o consumă. Elitele fac, creează, istoria, aşa cum tot ele creează tehnologie, afaceri, artă", a spus Tănase pentru a stabili, din start, terminologia şi reperele discuţiei.

Amintind, aproape pedagogic, că elitele sunt de trei categorii (conform funcţiei lor), şi anume economice, politice şi culturale, fiecare cu propriul capital specific (banii, puterea, informaţia), şi că în cazul particular al României dezvoltarea lor, ca şi a societăţii, a fost brutal întreruptă prin instaurarea totalitarismelor (încă din 1940, cu cel legionar, şi continuând în 1946 cu cel comunist, de stânga), istoricul a ajuns şi la "zilele noastre", menţionând rolul dialogului dintre elite în societate.

"Acolo unde elitele au avut un dialog, acolo unde au negociat, stabilitatea politică, şi - deci - pe cale de consecinţă şi economică, a fost mai mare", a spus Stelian Tănase, amintind că aşa s-a înâmplat, de pildă, în Ungaria şi în Polonia, unde comunismul a fost demolat ca urmare a acestui dialog, deoarece elita veche a transferat puterea elitei noi.

Economia vs. politica

În schimb, acolo unde elita nu a avut dialog, schimbarea a fost violentă, acesta fiind cazul României, unde regimul ceauşist pe de o parte nici nu s-a gândit măcar în treacăt la dialog, dar nici nu a avut cu cine negocia, deoarece în ţară nu existau structuri alternative la vechea putere. "România a avut o revoluţie contradictorie, care explică şi problemele de acum", a spus Stelian Tănase, deoarece elita care a continuat puterea (cea din eşalonul al doilea al comunismului) "era cu gândul tot la comunism".

Fără a insista mult pe schimbările de guverne rezultate în urma