Magazinele cu preţuri mici sunt câştigătorii crizei, după ce au deschis în perioada 2008-2011 peste 220 de magazine şi au ajuns la afaceri de 1,2 mld. euro, pe o piaţă a comerţului modern de 7-8 mld. euro anual.
Lanţurile de discount, care se caracterizează printr-un nivel mai scăzut de preţ, au fost cele mai agresive în expansiune în ultimii ani, dificili din punct de vedere economic, când consumul a scăzut cu peste 5% în fiecare an. Explozia acestui format de comerţ, care în 2005-2006 era abia la început în România, demonstrează că preţul a devenit principalul criteriu de achiziţie pentru cei mai mulţi români, în special pentru cei din oraşele mici, acestea fiind ţintele predilecte în politica de expansiune a marilor reţele de discount.
Dacă în Capitală, unde puterea de cumpărare este mai mare comparativ cu restul ţării, branduri precum Penny Market sau Lidl sunt mai puţin cunoscute consumatorilor, în oraşele cu 30.000-50.000 de locuitori discounterii au găsit cea mai bună piaţă. Astfel, în 2010, cele 363 de magazine discount acopereau 158 de oraşe şi toate judeţele.
Cele şase lanţuri de tip discount - Penny Market şi Penny Market XXL (Rewe), Lidl, Profi (Enterprise Investors), Minimax Discount (Dinu Patriciu) şi Red Market (Mega Image) au deschis în ultimii trei ani peste 200 de magazine, potrivit unui studiu al companiei de cercetare PMR Publications.
Planurile agresive de expansiune sunt justificate prin faptul că afacerile acestor jucători au continuat să crească în fiecare an de prezenţă pe piaţă. Astfel, doar anul trecut, când retailul preponderent alimentar a scăzut cu 2,1%, afacerile discounterilor au avansat cu 13,1%, potrivit PMR. Trendul va continua, astfel că în 2013 businessul discounterilor ar putea ajunge la 1,7 mld. euro.
"Cred că se mizează pe polarizarea consumului, pentru că am observat că în România se vând prod
