Exista riscul ca tarile actualmente membre ale UE dar nu si ale zonei euro (EU10, printre care si Romania) sa fie plasate intr-o "liga inferioara", cu mai putina atentie si mai putine fonduri decat vor primi membrii euro zonei. Preturile materiilor prime vor creste, in principal ca urmare a tiparirii de bani in nenumaratele runde de Quantitative Easing, ceea ce va intari forta tarilor bogate in materii prime si o va slabi pe a celor sarace in materii prime. In acest context, ar trebui regandit daca statul roman doreste/poate sa faca un efort financiar suplimentar, dar sa ramana proprietar peste resursele naturale pe care inca la mai are in administrare, explica economistul sef al BNR, Valentin Lazea, intr-un interviu acordat site-ului Curs de Guvernare.
"Sarcina istorica a actualei clase de politicieni este de a-i intreba pe romani daca accepta costurile culturale si financiare ale incadrarii in "liga superioara" (care in esenta s-ar traduce prin mai multa munca si mai putina distractie) sau daca prefera sa ramana pe termen lung o natiune de rangul doi, membra in grupul "caldut" al UE dar absenta de la masa decidentilor din zona euro", mai spune Lazea.
Potrivit oficialului BNR, am putea asista la o federalizare mai accentuata a zonei euro (sau a ceea ce va mai ramane din ea), presupunand mai multa cedare de suveranitate catre un guvern unic european, nu numai in politica monetara si politica fiscala, dar si in politica de afaceri externe si in cea de aparare.
Se va reveni la o pondere mai mare a industriei şi a bunurilor manufacturate în PIB şi în comerţul mondial. Europa va trebui să-şi reinventeze baza industrială, în detrimentul serviciilor, care s-au dezvoltat prea mult în ultimele decenii.
Deficitele bugetare şi datoriile publice vor fi monitorizate cu mult mai multă atenţie, atât de guverne, cât şi de sectorul privat
