Acum zece ani, la mai puțin de o lună de la atentatele de la 11 septembrie, Statele Unite declanșau operațiunile militare contra Afganistanului, unde se aflau la putere talibanii conduși de Ben Laden. Astăzi, după zece ani, rezultatele angajamentului occidental în această țară sunt puse mai mult ca niciodată sub semnul întrebării. Iata în cele ce urmează un bilanț al implicării occidentale în Afganistan.

În ciuda prezenței a mai mult de 130.000 de oameni și cheltuirii mai multor miliarde de dolari pentru reconstrucția țării, coaliția internațională nu a reușit în zece ani să asigure pacea și securitatea în Afganistan. Ea se lovește de atacurile neîncetate ale talibanilor, de reînvierea vechilor alianțe razboinice ale seniorilor de clan, de explozia producției și traficului de opiu. Ambivalența Pakistanului ridică și ea probleme.

Răsturnarea emiratului islamic al Afganistanului a fost realizată în numai câteva săptămâni (din 7 octombrie până pe 13 noiembrie 2001) cu prețul unor pierderi foarte reduse. În timp ce forțele speciale americane angajate în operațiunea Enduring Freedom (Libertate imuabilă) continuau să îi hărțuiască pe șefii talibani și pe cei ai organizației Al-Qaida, o Forță internațională de asistență pentru securitate (ISAF) a fost trimisă începând cu decembrie 2001 pentru a susține procesul de tranziție și de reconstrucție în jurul unui guvern provizoriu condus de leaderul paştun Hamid Karzaï.

În ciuda adoptării unei Constituții în 2004, statul afghan nu a reușit să își dobândească legitimitatea în raport cu insurecția talibană. Misiunile internaționale de asistență și de ajutor pentru populația civilă au devenit adevărate misiuni de luptă. Pierderile militare și civile s-au multiplicat în ambele tabere, atât în cea occidentală, cât și în cea talibană. Reconstrucția țării merge foarte lent, iar menținerea la putere a lui Hamid Ka