Este unul dintre pionierii informaticii din România. Timp de 18 ani a manageriat şi a condus spre succes o mare companie multinaţională, Alcatel România, şi a fost vice-preşedinte al aceluiaşi grup pentru zona Europei de Sud-Est. A fost apoi preşedinte al Camerei de Comerţ Franco-Române. Acum este preşedintele Centrului Franco-Român de Afaceri din Timişoara şi consul onorific al Franţei în România. “Francofon şi francofil, recunoscut pe plan local şi naţional”, după cum l-a caracterizat ambasadorul Franţei în România, Excelenţa Sa Henri Paul.
L-am rugat pe Dan Bedros să facă o analiză succintă a deznodământului în cazul Nokia - Jucu, un subiect care a pus pe jar în egală măsură politicieni, analişti economici, media şi oameni de rând, să pună degetul pe “i”-ul problemelor cu care se confruntă mediul de afaceri în România şi să vorbescă despre cea mai nouă iniţiativă a sa, înfiinţarea la Timişoara a unui Club al Oamenilor Europeni de Afaceri, un proiect pentru închegarea unei comunităţi de afaceri care să nu fie sectoriale.
“România nu mai este o piaţă de manoperă foarte ieftină”
Se poate vorbi în cazul Nokia despre o culpă a Guvernului sau deznodământul de la Jucu s-a produs din cauza unor aspecte ce ţin de politica de delocalizare, de încercarea grupului finlandez de a se adapta, după ani de decădere, la transformările pieţei telefoanelor şi gadget-urilor mobile?
Părerea mea este că acest caz nu are legătură cu Guvernul. Am susţinut-o şi o susţin : la Nokia este o eroare de strategie. În general, sunt două raţiuni pentru care se investeşte în capacităţi de fabricaţie : apropierea de piaţa de desfacere şi preţul mai scăzut al manoperei. Apropierea de piaţa de desfacere este esenţială la un volum mare de livrări la terminale, iar aici Nokia a făcut două erori. În primul rând, au ales un produs, considerând că piaţa românea
