Se aude că zeci de profesori din mai multe localităţi vor fi anchetaţi pentru luare de mită la bacalaureat, şi că alte cazuri urmează. Părerea mea e că cei care au luat mită la bac sînt de ordinul miilor şi că printre aceste mii sînt şi destule funcţii mai mari, dar sigur că n-ar fi rău nici un început mai modest. Din păcate, cred că sînt foarte puţine şanse ca neregularităţile de la Bac să fie sancţionate efectiv în justiţie.

Am fost obişnuiţi, în mod aberant, să consumăm anchetările ca pe succese ale justiţiei. O gigantică propagandă anticorupţie, care s-a întîmplat să prindă cele mai favorabile circumstanţe sociale şi politice posibile, se străduie să ne convingă că DNA face justiţie şi că o audiere a lui Adrian Năstase, Dan Diaconescu sau Dinu Patriciu este un succes al luptei împotriva corupţiei.

Pe lîngă acest mecanism dubios al anticorupţiei, uităm prea uşor, şi specialiştii în drept, anticorupţie şi societate civilă uită să ne aducă aminte, că justiţia “normală” din România are nişte cutume istorice foarte grele. Pe lîngă că protejează din oficiu categorii precum politicieni, funcţionari, preoţi, poliţişti, militari, magistraţii înşişi şi în general cam orice categorie sus-pusă, justiţia noastră are şi tabuuri tematice, cum ar fi frauda electorală sau frauda la Bac. Ca să nu mai zicem, desigur, de fraudele propriu-zise, cele financiare.

Şi alegerile şi Bacul sînt procese organizate de stat şi, cum ştim, statul în România e intangibil. Separaţia puterilor e încă mult prea în faşă pentru ca justiţia să îşi permită să pună l îndoială ceva organizat de executiv. În plus, ca şi în cazul şpăgii doctorilor, Bacul e activitatea unei categorii profesionale prestigioase, care are şi ea unele cutume, chiar dacă nu aşa clare şi sistematice ca ale doctorilor, de rotunjire a salariului de la stat prin relaţii directe cu beneficiarii activităţii lor. @N_