Comisia Europeană a anunţat lansarea unei noi strategii în ceea ce priveşte politicile penale care urmează a fi implementate în perioada următoare în statele comunitare. În opinia experţilor C.E., pedepsele penale trebuie aplicate in extremis, doar în cazuri grave de încălcare a legii şi doar în baza unui probatoriu solid.
Noţiunea de “infracţiune” şi-ar putea restrânge aria de aplicare
Noul plan propus de Comisia Europeană în ceea ce priveşte politicile penale europene e unul despre care se crede că le va oferi cetăţenilor mai multă protecţie prin implementarea eficientă a normelor U.E. În elaborarea acestuia s-a plecat de la premisa că, în ciuda eforturilor depuse în ultimii zece ani, schimbările aduse dreptului penal european au fost lipsite de coerenţă şi, de multe ori, inadecvat implementate. Datorită Tratatului de la Lisabona, intrat în vigoare în 2009, U.E. poate utiliza dreptul penal pentru a consolida politicile şi reglementările menite să asigure protecţia cetăţenilor.
Reprezentanţii C.E. consideră însă că, “în condiţiile în care criminalitatea cauzează prejudicii anuale cifrate la 233 de miliarde de euro, o strategie clară este esenţială pentru a asigura protecţia cetăţenilor”. Se speră, în acest context, că elaborarea unor principii comune va ajuta U.E. să acţioneze mai eficient în domenii precum combaterea manipulării pieţelor financiare şi a daunelor provocate mediului şi să îi protejeze pe contribuabilii europeni împotriva fraudelor. Conform principiilor enunţate în această strategie, dreptul penal trebuie să rămână o măsură la care să se recurgă doar în ultimă instanţă, iar sancţiunile ar trebui să se limiteze la încălcări deosebit de grave ale legii. Totodată, noile măsuri în materie de drept penal trebuie să respecte drepturile fundamentale ale cetăţenilor, iar deciziile cu privire la măsuril
