La nivel european se conturează un plan de falimentare controlată a Greciei. Salvatorii monedei şi zonei euro discută despre pachetele de salvare, despre tăierea datoriilor şi despre o recapitalizare a băncilor.
Următorul act din drama crizei datoriilor europene pare a fi scris. Cancelarul german Angela Merkel s-a arătat dispusă să demareze o nouă rundă de capitalizare a băncilor. Declaraţia şefei Guvernului de la Berlin a venit în contextul unei concluzii identice la reuniunea miniştrilor europeni de Finanţe. Merkel a mai spus şi că "timpul ne presează", aşa că o decizie la nivel înalt ar putea fi luată chiar la summit-ul Consiliului European din 17 octombrie.
Bursele internaţionale au reacţionat euforic. Cu toate că detaliile operaţiunii nu sunt cunoscute, investitorii se bucură să vadă în sfârşit o acţiune hotărâtă la nivel european. Sprijinirea băncilor europene este văzută însă de specialişti drept avancronica unei morţi anunţate: tăierea drastică a datoriilor greceşti.
Dacă aceasta este singura variantă viabilă de rezolvare a situaţiei elene, statele europene au ezitat o lungă perioadă, de teama efectului posibil dezastruos asupra băncilor de pe bătrânul continent. Panică a stârnit şi prăbuşirea băncii belgiene Dexia, care şi-a declarat incapacitatea de plată, în urma pierderilor din titluri de valoare "sud-europene".
Euforia bursieră s-ar putea să fie însă de scurtă durată. Ce vor face statele UE? Vor oferi doar garanţii sau este vorba despre injecţii de capital? Dacă se plănuieşte o infuzie de bani, de unde vor veni aceştia? Din Fondul de Urgenţă de 440 de miliarde de euro? Destul de improbabil, având în vedere că acesta nici măcar nu există de jure în forma sa nouă.
Cum va evolua situaţia pe termen scurt este greu de spus. Următorii paşi depind de raportul Troicii Internaţionale şi nu este clar dacă acesta va fi prezentat
