România aplică pentru prima dată standardele Eurostat în recensământul populaţiei. Ca atare, întrebările vor fi mai multe pentru că domenii ca migraţia, sănătatea, educaţia şi munca nu vor mai fi tratate expeditiv, aşa cum s-a întâmplat până acum. O altă statistică importantă va fi cea referitoare la numărul de cetăţeni de altă etnie, cum sunt ţiganii şi maghiarii.

Mai multe întrebări pentru populaţie, o nouă metodologie de organizare şi colectarea primelor date statistice despre migraţia temporară sunt principalele nou-tăţi la recensământul care urmează să înceapă peste mai puţin de trei săptămâni.

Anul acesta lucrurile vor fi diferite faţă de anii trecuţi, pentru că e prima dată când se vor respecta criteriile europene, iar informaţiile vor fi folosite la stabilirea politicilor la nivel de UE. „Avem un nou regulament internaţional respectat de toate ţările din UE, iar metodologia de sectorizare a teritoriului este diferită de ceilalţi ani, la fel ca şi structura întrebărilor cuprinse în formulare. La fostele recensăminte, probleme ca sănătatea, educaţia, condiţiile de locuit erau tratate mult mai sumar, iar acum sunt mai detaliate", a declarat Virgil Voineagu, preşedintele Institutului Naţional de Statistică. Unele întrebări sunt aceleaşi în toate ţările UE, pe când altele ţin cont de specificul naţional. De exemplu, la noi, unde există o migraţie temporară destul de mare, sunt mai multe întrebări din acest domeniu.

Primele informaţii statistice despre migraţie

Recensământul din acest an este important pentru că în urma lui vor fi colectate primele date statistice privind migraţia temporară, adică vor fi luaţi în calcul cei care pleacă pentru o anumită perioadă de timp să lucreze în străinătate. „Până acum nu existau statistici în acest domeniu, ci doar despre migraţia definitivă. Fluxul de persoane care pleacă la muncă în ţări ca Spania şi