Autorităţile europene vor să salveze băncile. Din nou. Îşi imaginează o serie de măsuri concertate, la nivel naţional, dar şi european, care să evite un nou colaps financiar, în contextul crizei datoriilor suverane. Speranţele sunt atât de ridicate, încât unii aşteaptă o decizie la summit-ul Consiliului din 18 octombrie. Dacă se poate…

Dacă în trecut, preşedintelui francez i-au trebuit două summit-uri bilaterale franco-germane pentru a o convinge pe Angela Merkel să treacă la acţiune, acum situaţia e fix pe dos. Pe 9 octombrie, şefa Guvernului german va încerca să-l determine pe Nicolas Sarkozy că e nevoie de o nouă recapitalizare a băncilor. Şi chiar dacă deocamdată nu am văzut niciun nou faliment bancar de marcă, Europa are nevoie de un "şoc de încredere", cred politicienii.

Die Welt: Franţa şi apelul la de-globalizare

Mai mult decât alţi europeni, francezii au impresia că problemele globalizării pot fi rezolvate prin planuri de protecţionism naţional. Démondialisation–acesta este conceptul care domină actualitatea franceză în zilele noastre. Cel mai recent exemplu este dezbaterea plină de acuzaţii provocată de închiderea ultimii fabrici din Franţa a concernului Arcelor Mittal. Pleacă gigantul siderurgic şi imediat se aud vocile conform cărora preşedintele Nicolas Sarkozy nu este destul de protecţionist.

Francezii au din ce în ce mai puţină încredere în Europa. Şi dau vina pe Europa pentru problemele care sunt generate de fluxurile comerciale globalizate. Comunitatea europeană nu a reuşit să ne protejeze, cam aşa s-ar putea traduce atitudinea francezilor nemulţumiţi. Nemulţumiţi de economie şi de protecţie socială şi dând apă la moară extremei drepte.

Şi totuşi există un motiv de mândrie naţională în Hexagon: natalitatea este în creştere record. O constată şi preşedintele Sarkozy, când a trebuit să se dea iarăşi depăşit