Scurt şi sec, mesajul ăsta era afişat pe ecranul mare şi colorat al unuia dintre dispozitivele pe care Jobs le-a visat, le-a dat în lucru şi le-a moşit la naştere. Peste 200 de milioane de dispozitive Apple - iPad-uri, iPod-uri sau iPhone-uri - poate au vibrat în dimineaţa asta în toate colţurile lumii, anunţând moartea lui Steve Jobs.
O forţă singulară. Asta spun cei care l-au cunoscut despre Steve Jobs. Apoi, după câteva secunde de gândire, pot continua cu: arogant, sarcastic, grijuliu, învăţat, paranoic şi „insanely charismatic" (extrem de carismatic; „insanely" este unul dintre cuvintele lui favorite).
Jobs a co-înfiinţat Apple în 1976, împreună cu Steve Wozniak. La sfârşitul luni mai 1985 - în urma unei lupte interne pentru putere şi a anunţării unui număr semnificativ de disponibilizări -, directorul de atunci John Sculley (pe care Jobs l-a adus la Apple) l-a înlăturat pe co-fondator din funcţia sa de şef al diviziei Macintosh. A revenit la Apple în 1997, când compania era pe pierderi, şi a reuşit prin viziunea sa să transforme în totalitate compania aducând-o în topul celor mai importante din întreaga lume.
Omul care ştia mereu ce trebuie făcut
Îmbrăcat într-o cămaşă albă, cu blugi de un albastru spălăcit, fără curea şi purtând o pereche de pantofi maro din piele întoarsă, Steve Jobs stă într-un scaun mobil şi se balansează când în spate, când în faţă. În sala de şedinţe, directorul de marketing, Daniel Lewin, îi înmânează o diagramă complicată şi apoi explică care sunt îndatoririle lui ca şef al diviziei care va trebui să promoveze produsele companiei. În timp ce Lewin vorbeşte, Jobs continuă să se fâţâie pe scaun, îşi dă de mai multe ori ochii peste cap, strâmbă din nas... şi, la un moment dat, aruncă foile pe birou exclamând: „Graficele astea sunt un rahat!".
Lewin încearcă să-şi păstreze calmul şi să-i ofere o exp
