FP România a adăugat celor nouă scenarii americane despre viitorul apropiat din ediţia curentă un reportaj imaginar de la deschiderea anului universitar românesc de peste un deceniu. Astăzi instituţiile de învăţământ superior sunt actori geopolitici globali, mai importante decât armele; guvernele sprijină inovarea permanentă, mizând pe importanţa investiţiilor în cunoaştere şi în dezvoltarea competenţelor.Pagină realizată de redacţia FP România
Libertatea individuală şi flexibilitatea ocupaţională au focalizat interesul pentru educaţia permanentă. În urmă cu 15 ani, România a pariat pe o viziune strategică centrată pe valorile diversităţii, personalizării şi transparenţei, sădind seminţele universităţilor de astăzi.
Personalizarea recunoaşte dreptul de a fi unic, de a alege ce vrei să studiezi pentru a te defini şi integra mai bine, sistemul universitar oferind atât studentului, cât şi profesorului libertatea de care au nevoie în a-şi construi traseul de carieră. Diversitatea este răspunsul sistemului la nevoia de personalizare a studenţilor şi angajatorilor, încurajează comunicarea între diferite instituţii de cercetare sau educaţie, private sau publice, mici sau mari.
Transparenţa înseamnă că navigăm cu uşurinţă prin informaţia strânsă în baze de date complexe, unde aceasta poate fi sortată după zeci de criterii diferite. În 2010, toate acestea erau deziderate, iar pentru unii păreau o utopie. Să vedem cum s-a pus în practică acea reformă a educaţiei superioare.
Integrator de educaţie
Deşi această ramură a profesiei mele nu exista cu şapte ani în urmă, astăzi şi noi, care am fost primii pe piaţă cu acest tip de servicii, simţim suflarea concurenţei în ceafă...
Când mi-a venit ideea unei firme de servicii de consultanţă şi integrare a portofoliilor educaţionale, puţine persoane trecute de 40 de ani înţelegeau despre ce vorbesc.
