UE a renunţat la stricteţe: băncile vor fi recapitalizate, iar Grecia îşi ia tranşa la timp

Criza finanţelor publice europene s-a dezamorsat din nou, pentru moment, după ce miniştri de finanţe din UE au anunţat că vor propune ca următoarea tranşă de împrumut pentru Grecia să fie eliberată. Grecia depinde, pe termen scurt, de bunăvoinţa Germaniei şi Franţei pentru a-şi putea plăti obligaţiile la timp. Pe termen lung, singura salvare pentru ţara a cărei datorie se apropie deja de 160% din PIB este o ştergere substanţială de datorii din partea creditorilor.

Majoritatea băncilor au fost de acord deja să renunţe la 21% din bani în cadrul programului de restructurare, însă oficialii europeni s-au răzgândit şi cer ca reducerea să fie mai mare, pentru că "din iulie până acum condiţiile s-au schimbat". Grecia primeşte în tranşe un pachet de salvare de 110 miliarde de euro, după ce un pachet similar s-a epuizat.

Cât de mult cheltuieşte Grecia

Grecia a avut anul trecut venituri bugetare egale cu 38% din PIB, cifră sub media UE dar mai mare, de exemplu, decât în România (33% venituri, 39,5% cheltuieli). În schimb, cheltuielile Greciei au fost foarte apropiate de media UE - 47,5%, chiar şi după luarea primelor măsuri de austeritate. Rezultă un deficit de 9,5%, mai mic decât recordul de 15% din 2009, totuşi imposibil de susţinut. Guvernul a încercat să îl îngusteze şi mai mult, prin creşteri de taxe şi reduceri de cheltuieli, însă a anunţat deja că îşi va rata ţinta de anul acesta şi va încheia, probabil, în jurul a 8,5%.

De ce contează cifra deficitului

După pensii şi ajutoare sociale, cea mai mare cheltuială a bugetului Greciei este cea cu plata dobânzilor, care înghit anual câte 7% din PIB. Asta înseamnă că deficitul primar al ţării, cel fără dobânzi, este de numai 1,5%. Dacă Grecia ar declara încetarea plăţilor către creditori, nu s-ar mai pu