S-au stins aproape ecourile celei de-a a XX-a ediţii a Festivalului şi Concursului Internaţional "George Enescu", desfăşurat în perioada 1-25 septembrie, în Bucureşti şi în alte şase oraşe din ţară: Arad, Buşteni, Cluj, Sibiu, Timişoara, Târgu-Mureş. A rămas, în schimb, rezumatul faimei acestui eveniment de proporţii, elogiat şi îndelung comentat, mai ales în presa internaţională, dar şi rezumatul în cifre al unei memorabile celebrări a marelui compozitor român, pianist, violonist, dirijor şi pedagog.
A mai rămas şi va rămâne mereu amintirea omului George Enescu (1881- 1955) de la a cărui naştere se împlinesc anul acesta 130 de ani; aura muzicianului şi a omeniei lui Enescu, pe care nici epoca sa, nici vremurile care au urmat nu au reuşit să o umbrească. Dimpotrivă, au sporit-o, an de an. Iar festivalurile care i-au fost dedicate, în România, începând din anul 1958, nu numai că au refăcut drumul celebrităţii sale, dar au fost şi prilejul unei imense provocări pentru mari orchestre ale lumii, mari dirijori şi solişti - nume răsunătoare de pe afişele celor mai râvnite concerte de pe mapamod, care au evoluat şi pe scenele de la noi, pe parcursul celor 20 de ediţii. Veţi spune, poate, că nu mai contează cifrele, a se înţelege costurile manifestării, câtă vreme România îi cultivă steaua norocoasă, drept revanşă pentru modul cum şi-a făcut cunoscută ţara în lume…
Festivalului Enescu, în cifre
Pentru onorarea invitaţilor (costuri pentru transport, cazare, prestaţie artistică, premii) - dirijori de talia lui Daniel Barenboim, Zubin Mehta, Antonio Pappano, Horia Andreescu, Guenady Rojdestvensky, Franz Welser Möst, solişti precum Han-Na Chang, Denis Matsuev, Dan Grigore, Vadim Repin - ori mari orcheste - Wiener Philharmoniker, London Symphony Orchestra, Academia Santa Cecilia di Roma, Staatskapelle Berlin, The Mariinsky Theatre Symphony Orches
