Scutul antirachetă şi impactul crizei asupra bugetelor pentru apărare în statele NATO sunt două din subiectele care vor fi dezbătute la Adunarea Parlamentară a NATO, găzduită la Bucureşti, la Palatul Parlamentului.

Cei 350 de deputaţi şi senatori din cele 28 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice şi din ţările asociate vor dezbate probleme spinoase pe plan extern, care pun în pericol securitatea lumii.

Unul din punctele „fierbinţi" ale sesiunii AP a NATO este viitorul sistem de apărare antirachetă al Alianţei. Subiectul priveşte direct România pentru că scutul antirachetă american, care va fi găzduit la baza militară din Deveselu, judeţul Olt, urmează să fie inclus, în viitor, în sistemul antirachetă al NATO.

Recomandările care vor fi formulate la reuniunea de la Bucureşti în chestiunea scutului vor ajunge şi pe masa summitului NATO din mai 2012, organizat la Chicago, în Statele Unite. Sistemul antirachetă are toate şansele să fie dezbătut aprins şi în cadrul reuniunii parlamentare NATO-Rusia, care are loc astăzi, începând cu ora 14.30.

Relaţiile Rusia-NATO, deja tensionate

Ministerul rus de Externe a avertizat ieri că ia în calcul încetarea cooperării cu Statele Unite pe tema scutului antirachetă din Europa pentru că Washingtonul ia decizii „fără discuţii colective" şi ignoră opiniile părţilor interesate. Reproşul Moscovei face referire la decizia Spaniei să găzduiască pe teritoriul său patru nave americane dotate cu interceptori de rachetă de tip SM-3 şi cu sistemul antirachetă Aegis. Rusia şi-a exprimat în repetate rânduri dezacordul faţă de amplasarea unor elemente ale scutului antirachetă american în proximitatea ei, însemnând şi teritoriul României.

Cazul Timoşenko, la Bucureşti

Şi raportul privind situaţia politică din Ucraina, pe care trebuie să-l adopte parlamentarii NATO, anunţă o dezbatere aprinsă. Presa de la