De ieri, părintele Apple nu mai e. Cancerul de pancreas l-a înfrînt, dar viaţa lui le va arăta mereu altora cum e să visezi, să înaintezi, să pierzi, să cîştigi la loc
Steve Jobs nu a avut legătură directă cu sportul. De aceea o pagină dedicată lui în GSP poate părea un gest exagerat. Dispariţia unui om care a schimbat lumea (şi acestea nu sînt nişte cuvinte mari, venite în prag de priveghi) este un moment în care putem cu toţii să ne întrebăm dacă şi cum a schimbat şi lumea noastră. Viaţa acestui om peste măsură de inteligent nu a fost uşoară. Se pot învăţa multe din experienţele, obstacolele, încurcăturile lui Jobs. Pentru noi nu este prea tîrziu.
Acesta este discursul ţinut de Steve Jobs pe 12 iunie 2005, la Universitatea Stanford. Discurs care însumează, pe scurt, biografia lui Jobs. O viaţă mărturisită în faţa unor studenţi, în faţa unor oameni la început de viaţă.
Găseşte ceea ce iubeşti!
Sînt onorat să mă aflu azi cu voi la închiderea anului la una dintre cele mai grozave universităţi din lume. Eu nu am absolvit facultatea. Ca să fiu sincer, acesta este cel mai apropiat moment de o absolvire pe care l-am trăit vreodată. Azi, vreau să spun trei poveşti din viaţa mea. Nu e mare lucru. Doar trei poveşti.
Prima poveste este despre unirea punctelor.
Am renunţat la colegiul Reed College după primele 6 luni, dar am rămas aproape de facultatea respectivă încă un an şi jumătate. Atunci, chiar am renunţat. De ce am renunţat la şcoală?
Toată asta a început înainte să mă fi născut. Mama mea biologică era o tînără absolventă de colegiu, nemăritată, care a decis să mă dea spre adopţie. Dorea să fiu adoptat de nişte oameni cu facultate, aşa că am ajuns să fiu înfiat de un avocat şi de soţia lui. Doar că, atunci cînd am venit pe lume, ei s-au hotărît în ultimul moment că îşi doresc o fat
