- Sunt mai mult de 1000 de ani de cand vestita lavra Pecerska din Kiev, in care odihnesc 120 de sfinti, atrage pelerini din intreaga lume. Printre moastele aflate in pesterile din subteranele ei, se afla si cele ale unor sfinti romani: Sfanta Teodora de la Sihla si cuviosul Pahomie de la Gledin. Desi stiinta nu poate sa explice miracolele, relicvele de la Pecerska nu inceteaza sa faca minuni -

O vizita privilegiata

Ansamblu arhitectural grandios, amplasat pe malul drept al Niprului, in Ucraina, Lavra Pecerska din Kiev inglobeaza o gramada de edificii: biserici, chilii, muzee, ateliere de pictura si de croitorie pentru vesminte preotesti, Academia de Teologie, Seminarul Teologic. Toate intr-o armonie arhitecturala de o frumusete covarsitoare, dominata de albul zidurilor, zveltetea clopotnitei si maretia cupolelor aurite, semetindu-se parca spre inalturi in cutezanta de a apropia Cerul de Pamant. Cu toate acestea, marea atractie au constituit-o de-a lungul timpurilor nu atat stralucitoarele constructii de la suprafata, cat subteranele Lavrei, pesteri sapate in pamant, cu aproape un mileniu in urma, in care s-au nevoit preacuviosi calugari, nu putini dintre ei ajunsi de multa vreme in ceata sfintilor.

Potrivit spuselor cronicarului, inainte vreme, pe aceste locuri, in apropierea vechiului Kiev, nu erau decat dealuri impadurite. Pana cand, in secolul al XI-lea, si-a gasit loc de inchinaciune, intr-o pestera sapata cu mult timp in urma de varegi intr-una din coline, monahul Antonie. Fusese primit in cinul monahal la Sfantul Athos, de unde tocmai se intorsese pe meleagurile natale, atragand in scurt timp in jurul lui tot mai multi ucenici. Era in anul 1051, considerat cel al intemeierii Lavrei, cand Antonie si ucenicul sau, Teodosie, au decis sa se sape si alte pesteri-chilii, constituind astfel o manastire subterana, cu o adevarata obste monaha